Planta miraculoasa Aloe Vera – efecte, recomandari si contraindicatii

Principalele specii utilizate inca din Antichitate au fost denumite de botanisti diferit. Intre acestea, de mentionat sunt: Aloe vulgaris, Aloe vera, Aloe soccotrina, Aloe ferox etc.

Aceste specii sunt plante xerofite (de locuri aride), care retin insa in frunze mari cantitati de apa si se aseamana cu speciile de Agave. Sunt plante robuste, cu tulpina scurta, care poarta un buchet de frunze alungite, groase, carnoase, cu aspect ornamental. Toate sunt considcrate plante medicinale, mai putin specia cultivata la noi in ghivece ca planta ornamentala (Aloe arborescens).

Compozitie chimica

Componentul principat este aloina, care cantitativ este intre 40-50%. Este o substanta greu solubila in apa si nu poate fi scindata decat sub actiunea unor agenti de oxidare. Aloina este insotita de rhamnozidele ei (alantozidele A si B). Rasina de Aloe mai contine cantitati mici de aloe-emodina, crizofanol sub forma libera sau heterozidica. Pe langa derivatii antracenici, rasina de Aloe mai contine si alte rezine (10-20%), ulei esential in cantitati foarte mici, aloerezina, saruri minerale etc.

In prezent, prin prelucrari speciale, o buna parte din derivatii antracenici (cu actiune purgativa) sunt indepartati, punandu-se accentul pe continutul foarte mare in aminoacizi: 20 din cei 22 aminoacizi din structura corpului uman si 7 aminoacizi esentiali care nu pot fi sintetizati de organism. Gelul de Aloe vera mai contine enzime si fitohormoni cu rol important in metabolismul celular, peste 20 minerale si microelemente absolut necesare organismului: calciu, fos-for, Ber, potasiu, cupru, clor, zinc, magneziu etc, precum si toate vitaminele necesare zilnic omului. Dintre plante, este singura in care s-a identificat vitamina B12. Produsele moderne pe baza de Aloc vera mai contin lignina si saponozide, precum si alte substante active care actioneaza sinergic.

Efecte

In trecut, rasina de Aloe era considerata ca cel mai eficient produs laxativ purgativ vegetal de tip antrachinonic. Actiunea este in functie de doza: in doze de 0,02-0,06 g are actiune tonic stomahica si colagoga (faciliteaza evacuarea bilei secretate de vezica biliara). In doze de 0,10 g, are actiune laxativa, iar in cantitate de 0,20-0,50 g este purgativ.

In prezent, rasina de Aloe se utilizeaza din ce in ce mai putin, din cauza prezentei derivatilor antrachinonici care sunt pusi sub semnul intrebarii, deoarece utilizarea indelungata ar favoriza dezvoltarea cancerului colono-rectal. De aceea, se procedeaza la eliminarea antracenozidelor prin procedee specifice tehnicii farmaceutice, preparatele pe baza de Aloe vera capatand alte valente terapeutice.

Dintre proprietatile preparatelor moderne de Aloe vera, le vom mentiona pe cele mai importante:

Capacitatea de penetrare – produse din aceasta planta, studiate si aprobate de cele mai competente foruri stiintifice internationale, au demonstrat ca gelul de Aloe penctreaza pana la al saptelea nivel, de la piele pana la os, antrenand substantele active. Apa si solutiile apoase (infuzii, decocturi, macerate) patrund doar doua straturi ale pieiii.

Actiunea antiinfectioasa, respectiv proprietatile antibacteriene, antiparazitare, antivirale, este remarcabila. Aceste preparate moderne intaresc capacitatea sistemului imunitar si stimuleaza regenerarea celulara prin tonifierea acestei functii. Nu este de neglijat nici actiunea sedativa, ele inducand o stare de calm si relaxare. Prin marirea diurezei in actiune detoxifianta, regleaza metabolismul general.

Recomandari

— stimularea digestiei, circulatiei sanguine, limfatice, a functiei hepatice, colecistului si rinichilor;

— in diabetul non-insulinodependent, regleaza metabolismul glandei pancreatice sau chiar vindeca aceasta boala dupa un tratament de cel putin sase luni. In diabetul insulinodependent scade doza zilnica necesara cu pana la 50%;

— in ulcerul gastroduodenal are actiune cicatrizanta si antibacteriana asupra Helicobacter pylori, in special daca se asociaza cu Hydrastis canadensis si cu factorul U, antiulceros din sucul celular de Varza alba;

— in afectiunile hepatobiliare stimuleaza secretia de interferon, care, dupa cum se stie, joaca un rol esential in vindecarea hepatitelor virale B si C si, in acelasi timp, stimuleaza regenerarea celulei hepatice;

— in afectiunile oculare reduce opacitatea cristalinului in cataracte, amelioreaza vederea in cazurile de miopie si hipermetropie si vindeca blefaritele si conjunctivitele;

In tratamentul extern se recomanda in plagi, atat pentru efectul dezinfectant cat si pentru cicatrizarea ranilor; in durerile reumatismale, prin aplicarea gelului de Aloe se obtine o diminuare a acestora. Se recomanda asocierea tratamentului extern cu cel intern.

In alergii, preparatele de Aloe vera atenueaza pruritul si previn eruptiiie cutanate; la fel si in unele dermatite, se recomanda asocierea tratamentului extern cu cel intern.

La prima vedere, recomandarile de utilizare a preparatelor pe baza de Aloe vera ar parea prea multe. Dar, aceste produse nu pot fi considerate medicamente care se adreseaza unui organ afectat; ele se adreseaza intregului organism. Datorita complexitatii compozitiei chimice, substantele active, prin actiunea lor sinergica, au efecte favorabile asupra intregului organism.

In prezent, in stadiul experimental se afla si alte produse din aceasta „miraculoasa planta”, ca factor colagen, in aplicatii topice, asupra sistemului imunitar si pentru efectele antiinflamatorii, ca antioxidant in bolile canceroase, in psoriazis, in ulcerul peptic etc. Pe masura ce rezultatele clinice vor confirma aceste efecte si aplicatii terapeutice, gama afectiunilor care pot beneficia de produsele din Aloe vera se va largi.

Contraindicatii

Produsele pe baza de Aloe vera pot avea efecte adverse sau reactii secundare la unele persoane sensibile. In literatura de specialitate se mentioneaza, in rare cazuri, o hipersensibilitate la unele produse pe baza de Aloe, dupa o utilizare indelungata, care se manifesta prin dermatite. Se pare insa ca acestea se datoreaza calitatii produselor insuficient purificate. Unele persoane sunt sensibile la produsele care contin acid citric si sorbat de potasiu, ca si alti conservanti.

Si unele sortimente de „Aloe amar”, probabil din cauza glicozidelor antrachinonice care nu au fost eliminate din gelul de Aloe prin procedee tehnologice adecvate, pot produce, dupa ulilizare indelungata, efecte secundare.